Sfaturi practice pentru viață - Campionul dezastrului: cine este cel mai mare profitor al crizelor suprapuse din România. Ce firme o duc bine când clienții o duc rău

Economia României este sub presiune, iar statisticile venite de la INS confirmă că în primul semestru al anului ea a intrat pe un trend de scădere. Inflația, reducerea puterii de cumpărare, blocajul financiar și amânarea deciziei de a investi luată de multe companii au forțat aterizarea ei. Peste 52.000 de firme au pus lacătul pe ușă, cele mai multe din sectorul IMM-urilor, 63.000 de locuri de muncă au dispărut, iar investițiile străine directe au înregistrat o scădere dramatică, de 82% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Este doar o parte din prețul plătit de România pentru reducerea deficitului bugetar, care la sfârșitul primelor șapte luni ale anului a scăzut cu 28 de miliarde de lei, la 2,34% din PIB. Din acest tablou în nuanțe gri și negre am putea spune că lipsesc unii actori importanți care, indiferent de crizele care au lovit economia, pornind de la cea financiară din 2008-2009, au reușit să rămână deasupra lor și să facă profituri mari. Având în față profiturile afișate de aceste companii, apare imediat tentația de a spune că ele sunt exagerat de mari. Pentru a afla cât de mari sunt în realitate aceste profituri, Jurnalul a cerut părerea mai multor specialiști în economie, iar rezultatele indică drept statul campionul crizei.

Aici vorbim despre jucătorii din sectoare-cheie ale economiei, precum băncile și companiile din energie. Clienții acestora se confruntă cu probleme în această perioadă, dar rezultatele financiare raportate de companiile respective ne arată că ele au reușit să adune profituri mari. De exemplu, rata creditelor neperformante era la finele lunii iunie de 2,89%, în creştere faţă de nivelul înregistrat în perioada similară din 2025, de 2,81%, iar creditarea corporate a fost în scădere, dovadă că firmele sunt mult mai prudente în această perioadă. Prețurile la energie și carburanți s-au majorat considerabil în prima parte a anului 2026, pe fondul contextului regional, al inflației și al ajustărilor fiscale impuse de guvern. Prețul gazelor aproape s-a dublat într-un an și chiar dacă populația este protejată printr-un mecanism special de aceste creșteri, el pune presiune pe industrie, urmând ca din primăvara anului viitor să ajungă și în facturile consumatorilor casnici. Din perspectiva consumatorilor, este evident că ar fi de dorit dobânzi mai mici la credite și prețuri mai mici la energie, gaze și combustibili.

Descoperiți și alte știri legate de Diverse și Special.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Profitabilitatea băncilor din România, de până la 3 ori mai mare decât media europeană

Profitul net al sistemului bancar din România a atins un nivel-record de 15,4 miliarde de lei în anul 2025, pentru ca în primul trimestru al anului marile bănci să cumuleze un profit de peste 3 miliarde de lei, iar la sfârșitul primul semestru acesta să fie de 7,4 miliarde de lei. Dobânzile ridicate la credite reprezintă consecința dezechilibrelor macroeconomice și a inflației ridicate, este mesajul finanțiștilor, iar ROBOR și IRCC reflectă aceeași piață monetară, însă prin metodologii și mecanisme de ajustare diferite. Profitabilitatea băncilor românești, măsurată prin indicatorul Return on Assets (ROA), depășește de două până la trei ori media europeană, principalul avantaj competitiv fiind marja de dobândă ridicată aplicată la creditele acordate și dobânzile mici oferite la depozite. Pe de altă parte, scandalul manipulării indicelui ROBOR, care s-a lăsat cu amenzi-record de 710 milioane de euro pentru 10 bănci din partea Consiliului Concurenței ar putea devoala, în final, un mecanism prin care clienții băncilor au fost jefuiți. Primele două bănci au încercat deja să blocheze amenzile în justiție, dar nu au avut succes, iar conform legislației europene clienții afectați pot cere compensații din partea acestora pentru creșterea ratelor la creditele în lei. În iunie 2026, în România erau 29 de instituţii de credit, din care zece sucursale ale unor bănci străine. Activele totale se ridicau la 981 de miliarde de lei, cu 87 de miliarde de lei mai mari comparativ cu iunie 2025, ceea ce arată că în România nu le-a mers rău.

Companiile energetice: vânzări mai mici, prețuri mai mari

Trecând la sectorul energetic, și aici companiile de profil au înregistrat creșteri substanțiale ale profiturilor, conform raportărilor la semestru. Producții mai mici, prețuri mai mari și profituri mari susținute de criza energetică mondială sunt principalele explicații pentru rezultatele bune obținute. De exemplu, Societatea Națională Nuclearelectrica deși a avut o producție mai mică de energie, a câștigat, în principal, din prețurile mai mari de vânzare ale energiei, ceea ce a dus la o creștere a profitului net de 39% în primul semestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut. În ceea ce privește Transelectrica ea a înregistrat o creșterea a profitului net cu 39%, susținută de veniturile mai mari din transport și de interconexiunile cu statele vecine. Cea mai mare creștere a profitului în sectorul energetic a raportat-o însă compania de stat Hidroelectrica, el crescând cu 62% după ce producția de energie s-a majorat cu 17%, iar prețul de vânzare a crescut. Și la Romgaz profitul s-a majorat cu 3,337%, deși a vândut mai puține gaze și energie electrică. Trebuie să spunem însă că piața producătorilor de energie este controlată de stat. Să mai adăugăm aici că în ultimii ani toate guvernele au cerut acestor companii să distribuie până la 90% din profiturile lor, iar cea mai mare parte a banilor a mers la bugetul statului. La OMV Petrom, profitul a rămas unul consistent, de 1,8 miliarde de lei în primele șase luni ale anului, chiar dacă el a scăzut cu 14% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Prețul energiei electrice s-a triplat, statul și companiile lui câștigă

Rezultatele financiare publicate de companiile energetice listate la Bursa de Valori București, cele mai multe fiind ale statului, arată că în timp ce consumatorii plătesc o energie tot mai scumpă, companiile din sector și statul câștigă mai mulți bani. Prețul mediu al energiei electrice în România a crescut de la aproximativ 45 de euro/MWh în perioada 2019-2020 la 136 de euro/MWh în intervalul 2021-2025, arată o arată o analiză realizată de specialiștii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Lipsa unităților care să înlocuiască centralele pe cărbune scoase din funcțiune a făcut ca anul trecut țara noastră să importe cu aproximativ 5 miliarde de euro mai multă energie decât a exportat, iar astăzi consumatorii casnici din România au ajuns să plătească cea mai scumpă energie electrică din UE Prețurile au continuat să crească și în 2026, în primul semestru al anului urcând cu 18% pe piața angro comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar acest lucru reflectă presiunile inflaționiste și reconfigurarea pieței energetice comerciale din România, potrivit Băncii Naționale a României. Aceste creșteri sunt însă ulterior transferate în facturile consumatorilor finali. Noile oferte la energie electrică ar putea fi mai scumpe cu până la 20% dacă depozitele de gaze vor fi doar parțial umplute la iarnă, iar în varianta optimistă, creșterea este estimată la 3-5%, potrivit unei analize realizate de Asociația România Inteligentă.

Companiile Hidroelectrica, Romgaz, OMV Petrom și Nuclearelectrica ocupă primele patru locuri în topul celor mai profitabile companii din România în 2025, exceptând sectorul bancar.

Tensiuni și pe piața gazelor, preț record pe Bursa de Mărfuri București

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa vor trebui să crească peste pragul de 100 de euro (117 USD) pentru megawatt-oră în luna decembrie, astfel încât ţările europene să îşi poată reface stocurile până la un nivel care să le permită să treacă peste iarnă, potrivit analiştilor băncii americane Goldman Sachs Group Inc. Conflictul din Orientul Mijlociu a restricționat sever fluxurile globale de energie, exact în timp ce Europa este sub presiunea de a reface stocurile de gaze înainte de iarnă, când cererea crește. Tensiunile de pe piața gazelor nu afectează deocamdată consumatorii casnici români, pentru că prețurile pentru ei sunt plafonate până în aprilie 2027, dar după acea dată furnizorii vor veni cu oferte mai mari, pe măsură ce contractele expiră. Presiunea va fi și mai mare pentru anul acesta, pentru că Guvernul a decis reducere cantității de gaze din producția internă disponibilă la preț reglementat de 110 lei/MWh pentru acoperirea consumului clienților casnici și CET-urilor. Cantitatea s-a redus anul acesta la 32 TWH de la 52 TWh în 2025. Asta înseamnă că diferența, de 20 TWh trebuie achiziționată de pe piața liberă la prețuri care depășesc cu mult prețul plafonat de 110 lei/MWh. La Bursa Română de Mărfuri (BRM) prețul a sărit săptămâna trecută de 350 de lei/MWh, înregistrând un record al ultimilor ani. Odată cu eliminarea plafonării prețurilor pentru consumatorii casnici, creșterile de preț vor ajunge și ele să se vadă în facturile acestora

Benzinarii și statul au încasat mai mulți bani

România a înregistrat în iulie 2026 cea mai mare creștere anuală a prețurilor carburanților din Uniunea Europeană. Datele Eurostat arată că prețurile combustibililor și lubrifianților destinați transportului personal au fost cu 24,2% mai mari decât în iulie 2025. Creșterea este semnificativ peste media Uniunii Europene, unde prețurile carburanților au avansat cu 16,9% în același interval. La polul opus se află Suedia, unde creșterea anuală a fost de doar 1,2%, și Irlanda, cu 3,2%. România s-a aflat constant printre statele UE cu cele mai mari scumpiri ale carburanților în primul semestru, iar beneficiarii acestei scumpiri agresive sunt companiile petroliere și statul, care prin taxele și impozitele aplicate combustibililor câștigă mai mulți bani.

Cristian Păun, profesor universitar ASE, expert în economie:

„Într-o societate inflaționistă precum cea din România, profitul trebuie să fie din două cifre pentru ca el să fie unul real”

„Mulți spun că băncile fac profituri mari în România comparativ cu ce se întâmplă afară, dar trebui să fim atenți la ce date comparăm. Băncile pleacă de la profitul nominal care se calculează pe o dobândă nominală. Degeaba am un profit de 10% în lei pentru că dau credite cu dobândă de 12% și ofer la depozitele atrase dobânzi de 2%. La o inflație de 10% banca în mod real nu mai are niciun profit. La aceste aspecte trebuie să ne uităm. Băncile finanțează statul foarte mult. Ele au vânzări astfel și dacă este criză, și dacă nu este. Cu cât criza este mai mare, deficitul bugetar este mai mare, statul se împrumută tot mai mult și pentru asta apelează la bănci, iar vânzările acestora cresc. Totuși, dacă este să ne uităm la profitabilitatea băncilor din România, ea este la jumătate comparativ cu cea a retailerilor. Băncile din zona euro au profitul calculat în euro și la o inflație mult mai mică, de 2-3% să zicem, și de aici apare și diferența comparativ cu profitul băncilor în România. La noi băncile obțin profit din creditarea statului și pentru că dau dobânzi mici la depozite. Băncile ar trebui să facă profit din creditarea economiei, dar la noi investițiile sunt în picaj, nu ai pe cine să creditezi. Într-o societate inflaționistă precum cea din România, profitul trebui să fie din două cifre pentru a avea un profit real după ce dau inflația la o parte. Tentația este mare să spui că profitul este mare când este de 10%, dar dacă dau la o parte inflația, văd că nu mai rămân cu nimic.

În ceea ce privește profiturile obținute de companiile din energie, aici cel mai mare câștigător este statul român. Prețul energiei este doar aparent liber, pentru că piața producătorilor de energie este controlată de statul român în proporție de 60%. Statul își freacă mâinile când prețul energiei este mare, pentru că el taxează jumătate din prețul energiei. De asta nici nu vrea să dea drumul la această piață pe care o controlează. Plătim o energie mult prea scumpă și este normal să fie profituri mari, dar o mare parte ajunge la stat. Asta înseamnă însă o scădere a competitivității pentru sectorul privat. Mutăm profitul din buzunarele companiile în buzunarele statului.

Dan Schwartz, economist, consultant fiscal:

„Profiturile mari din industria bancară și industria energetică nu sunt un semn de sănătate economică”

Aș spune de la început că România nu se află în criză, deși acest lucru se sugerează inclusiv pe canale politice. Suntem într-o situație bugetară dificilă, dar comparativ cu anul trecut stăm mai bine. Avem însă o recesiune tehnică și riscăm o recesiune economică, dacă nu luăm măsuri. Sectoarele bancar și energetic sunt privilegiate și ele tradițional obțin profituri peste media companiilor din economie. În același timp, ele sunt și dezavantajate că sunt impozitate mai mult de stat. Ca și în cazul crizelor energetice precedente, criza de acum are două aspecte. Unul negativ, care înseamnă creșterea prețurilor, dar și unul pozitiv care se traduce prin profituri mai mari pentru companiile energetice. Sectorul bancar românesc are profituri peste media UE, iar acest lucru este, din punctul meu de vedere, un element de presiune pentru economie. Ele sunt generate de inflație și nu denotă o sănătate economică. Profiturile mari din industria bancară și industria energetică pun o presiune suplimentară pe orice afacere, care având de suportat costuri mai mari este împinsă în zona negativă. Pe de altă parte, statul este un mare câștigător. Deficitul bugetar este diminuat pe seama inflației, dar astfel creezi probleme economiei și populației și, în final, ca Guvern, riști mișcări sociale. Relansarea economică este deocamdată blocată de lipsa unor măsuri de stimulare.

Aurelian Dochia, analist economic:

„Creșterea profiturilor este influențată de inflația mare, iar statul este principalul beneficiar al acestei inflații mari”

În această perioadă sectorul energetic a fost favorizat prin creșterile de prețuri și asta nu doar la noi, peste tot în lume. O parte au fost impozitate suplimentar de guvern, așa că nu toate au rămas în conturile firmelor. La cum arată situația internațională și internă, sectorul energetic ar putea să facă profituri mari și în continuare, dar, în paralel, trebuie să ținem cont că sunt și riscuri în creștere care pot schimba rapid situația. În sistemul bancar lucrurile sunt mai nuanțate. Nivelul de profitabilitate s-a menținut la nivelul anului trecut, dar nivelul de risc a crescut. Creditele neperformante sunt în creștere și asta ar putea afecta nivelul profitului. Dacă profiturile sunt mari sau mici în sectoarele bancar și energetic, este greu de spus. Ele au fost obținute în condițiile perioadei pe care o traversăm. Sigur că dacă ne uităm la mediu ultimilor cinci ani, profitul obținut în sectorul energetic este mai mare. Creșterea profiturilor este influențată de inflația mare, iar statul este principalul beneficiar al acestei inflații mari. Dacă nu am avea această inflație mare, situația bugetului ar fi mult mai gravă. Inflația este supapa cea mai importantă prin care statul își rezolvă deficitele, pentru că astfel cresc veniturile lui. Să mai spunem că statul supraimpozitează sistemul energetic, iar ulterior la companiile unde el este acționar majoritar cere distribuirea a 90% din profit sub formă de dividende.

Citește și: Cum amanetează clasa politică stabilitatea economică a României

Adrian Bența, consultant fiscal: „Sigur că statul este cel mai mare câștigător cu cât prețurile sunt mai mari la energie și combustibili”

„Profiturile mari obținute de companiile din energie sunt efectul conjugat al inflației mari și al prețurilor mari în sectorul energetic. Părerea mea este că există și un efect de domino. Dacă OMV Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România, mărește azi prețurile la carburanți, mâine și celelalte companii fac același lucru. Este ceea ce nu se poate demonstra niciodată, că vorbim despre un comportament de tip cartel. Pe de altă parte este de înțeles scumpirea petrolului care trece prin Strâmtoarea Ormuz, dar vedem că profitând de acest lucru, companiile petroliere scumpesc și petrolul care nu are legătură cu Strâmtoarea Ormuz. Sigur că statul este cel mai mare câștigător, cu cât prețurile sunt mai mari la energie și combustibili. Prețuri mai mari la energie și carburanți înseamnă încasări din TVA mai mari pentru stat, impozite pe profit mai mari, suprataxe mai mari”.