De ce contează această hotărâre - Primul partid care cere audierea lui Pahonțu în Parlament. „Este absolut necesar să fie subiectul unei anchete”

USR inițiază demersurile pentru audierea în Parlament a șefului SPP, Lucian Pahonțu, după dezvăluirile Recorder și Snoop, a anunțat, miercuri, deputatul Allen Coliban.

Mai exact, USR va cere convocarea lui Pahonțu la audieri în Comisiile de Apărare.

Deputatul USR a spus este „absolut necesar” ca dezvăluirile să fie subiectul unei anchete parlamentare, a unui control civil, mai ales că șeful SPP este în funcție de mai bine de 20 de ani.

Explorați alte articole recente despre Politica, Guvern, Decizii publice, Politic și Actualitate.

„Am remarcat și apărarea domnului Pahonțu, avem cuvântul dumnealui împotriva a trei declarații olografe ale unor subordonați, toate aceste lucruri reprezintă, pe de-o parte, din perspectivă juridică, prezumția sau posibilitatea unui fals în declarație, pe de altă parte, discutăm despre dimensiunea morală a calității acestui șef de serviciu secret din România, șefului SPP”, a mai explicat deputatul.

„Printr-un act de onoare, șeful SPP ar trebui să își dea demisia”

Despre ancheta site-ului de investigații Snoop, potrivit căreia Lucian Pahonțu nu a depus niciodată declarația pe proprie răspundere privind colaborarea cu Securitatea, Coliban a spus că a identificat mai multe întrebări la care șeful SPP trebuie să răspundă:

„Dintre acestea, cele pe care le-am introdus în solicitare sunt:

– discrepanțele dintre punctul de vedere oficial transmis la 31 august 2026 și declarațiile olografe ale foștilor săi subordonați din Dosarul Mineriadei;

– poziționarea exactă a dispozitivului condus de dumnealui în noaptea de 21-22 decembrie 1989, față de mărturiile care îl plasează la baricada de la Intercontinental;

– motivele pentru care declarația pe proprie răspundere privind poliția politică nu a fost depusă timp de 18 ani;

– modalitatea și temeiul legal al reangajării pe funcția de director SPP imediat după pensionare, precum și cumulul dintre pensia militară specială și salariul actual. De asemenea, care a fost alcătuirea salariului care a dus la o pensie de 7000 de euro;

– baza avizului dat de CSAT la numirea în funcție în 2005, dată fiind declarația președintelui colegiului CNSAS cu privire la demararea verificărilor abia în 2008, verificări încă nefinalizate”.

Întrebat despre cea mai recentă dezvăluire a Recorder, potrivit căreia Lucian Pahonțu a plagiat cel puțin o treime din teza de doctorat, Allen Coliban a explicat că toate semnele de întrebare „constituie o pată pe tot ce înseamnă sistemul de protejare a securității naționale”.

El spune că șeful SPP ar trebui, „printr-un act de onoare” să își dea demisia, dar că speră că o parte din răspunsurile care vor reieși din ancheta comisiei să fie utile „și celor care îi fac evaluarea, în cazul de față, Președinției”.

Investigațiile Recorder și Snoop

Potrivit unei investigații publicate miercurea trecută de Recorder, Lucian Pahonțu a făcut parte din forțele de represiune trimise de dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu să înăbușe protestele izbucnite în 21 decembrie 1989, în zona Hotelului Intercontinental din București. Actualul șef al SPP a fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate de forțele de ordine în Piața Universității, conform Recorder.

În Dosarul Revoluției, Pahonțu a susținut că nu a avut niciun contact cu manifestanții care demonstrau împotriva regimului Ceaușescu.

De asemenea, site-ul de investigații Snoop a descoperit cum au subminat Lucian Pahonțu și SPP procesul legal, astfel ca timp de 18 de ani generalul să nu primească din partea CNSAS nicio decizie, albă sau neagră, privind calitatea de lucrător al Securității.

Verificarea din oficiu a lui Pahonțu de către CNSAS nu a început „cu prioritate”, în 2008, odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a deconspirării. CNSAS poate demara verificarea din oficiu doar dacă Pahonțu depune o declarație pe proprie răspundere, impusă de lege, a argumentat Consiliul. Prin aceasta, șeful SPP ar trebui să-și asume, sub sancțiunea falsului în declarații, dacă a fost sau nu lucrător sau colaborator al Securității.

În plus, miercuri, într-o nouă analiză Recorder se susține că Lucian Pahonțu a plagiat cel puțin o treime din teza de doctorat pe care a susținut-o în 2003.