Cultura: Tendința sau tradiția culturală este sintetizată pentru o perspectivă completă.
Rezumat: Informațiile culturale recente și implicațiile pentru patrimoniu.
Floricele făcute în ceaun, țuică băută înainte de masă, vin ieftin, limonadă rece și bragă cu gheață. Așa arăta o parte din oferta Târgului Moșilor din București în 1879, văzută prin ochii romanistului ceh Jan Urban Jarník. Filologul a lăsat o descriere amănunțită a târgului și a obiceiurilor bucureștenilor, publicată câteva decenii mai târziu.
Jan Urban Jarník era un filolog ceh preocupat de limba română și de folclor. În 1879 a ajuns la București, după o primă călătorie în spațiul românesc, făcută în 1876. Atunci petrecuse o perioadă la Blaj. În timpul șederii din Capitală a intrat în contact cu personalități precum Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, B.P. Hasdeu și A.D. Xenopol. Tot în 1879 a devenit membru corespondent al Academiei Române.
Una dintre experiențele care i-au atras atenția a fost vizita la Târgul Moșilor. Evenimentul era organizat în zona actualului Obor și devenise unul dintre cele mai cunoscute târguri ale Bucureștiului. Acolo se întâlneau lumea satului și cea a orașului, iar comerțul se împletea cu distracția și tradițiile legate de pomenirea morților.
Continuați lectura cu articole similare despre Cultura, Arta, Actualitate, Targul Mosilor și Obor.
Floricelele bucureștenilor, o curiozitate pentru călătorul ceh
Printre lucrurile care l-au surprins pe Jarník au fost floricelele. Filologul auzise de ele, dar nu știa cum erau preparate. La târg a avut ocazia să urmărească întregul proces. Porumbul era pus într-un ceaun, alături de sare, și amestecat deasupra focului. După numai câteva minute, boabele plesneau.
„Nu spre a te sătura, ci ca un fel de gustare şi spre a omorî vremea (a trece de urât), se mănâncă aşa numitele floricele. De mult doream să aflu, din ce şi cum se fac aceste lucruri albe, mici, nu puţin sămănătoare cu nişte flori. Acum la târg avui prilejul să văd lucrul acesta de aproape”, relata acesta, potrivit Institutului de Studii Sud-Est Europene.
Descrierea sa continuă cu ceea ce poate fi considerată o mică rețetă de floricele din Bucureștiul secolului al XIX-lea.
„Este simplu de tot: se ia un pumn de un soi de porumb, numit porumb moldovenesc sau porumb de floricele, şi se pune într-un ceaun atârnat de-asupra unui foc mic, în care ceaun s-a pus şi puţină sare.”
Jarník nu a fost însă impresionat de rezultat. După ce le-a gustat, verdictul său a fost categoric.
„Eu singur, ce e drept, n-am putut deloc să le găsesc vreun gust; n-au, să spun adevărul, vreun gust rău, dar n-au nici unul bun; n-au, după mine, absolut nici un gust.”
Țuica, înainte de mâncare. Vinul era ieftin
Băuturile ocupă și ele un loc important în însemnările filologului. Prima pe care o menționează este țuica. Jarník o descrie drept un rachiu din prune, adus la târg în butoaie și vândut în diferite cantități. Obiceiul nu era limitat la Târgul Moșilor.
„Altminterea această băutură nu este căutată numai la acest târg, ci peste tot la Bucureşti, şi o porţie mică de ţuică se bea de obicei înaintea mâncării.”
Vinul se afla, potrivit acestuia, cel puțin la fel de sus în preferințele oamenilor. Filologul remarca atât prețul, cât și calitatea.
„La locul al doilea, dacă nu la cel dintâi, merită să fie numit vinul de aici, care se vinde destul de ieftin şi în calitate destul de bună.”
Târgul Moșilor nu era doar un loc unde oamenii veneau să cumpere și să vândă. În timp, devenise și un mare loc de întâlnire și petrecere. Era organizat pe Câmpul Moșilor, în zona Oborului de astăzi, și era legat de perioada dinaintea Rusaliilor. Inițial, aici se cumpărau inclusiv vasele și obiectele necesare pomenirii morților.
Limonadă și bragă cu gheață pentru zilele călduroase
Căldura Bucureștiului făcea ca alte două băuturi să fie foarte căutate: limonada și braga. Ambele erau servite cu gheață. Limonada pare să fi trecut fără probleme testul lui Jarník. Vânzătorii își strigau marfa, insistând asupra faptului că băutura era rece.
„Este într-adevăr răcoritoare şi merită cu toată dreptatea numirea recoreală, cu care vânzătorii o numesc foarte potrivit.”
Mult mai suspicios a fost în cazul bragei. Băutura obținută din mei avea numeroși cumpărători, lucru remarcat chiar de filolog. El nu a vrut însă să o guste, de teamă să nu se îmbolnăvească.
„Poate să aibă gust bun şi efect plăcut, după ce s-a inghiţit; la adeverirea acestui lucru însă n-am putut ajunge cu toată bunăvoinţa mea, şi de bună seamă n-am să mai încerc, deoarece numai de dragul plăcerii să văd ce gust are braga şi ce urmări, n-am poftă să-mi atrag nişte friguri, care până acuma, lucru de mirat, m-au cruţat.”
Mai primise și o informație despre efectele băuturii, pe care a ținut să o consemneze.
„Mi s-a spus că unul din efectele bragei este acela că oamenii care o beau, se îngraşă.“
CITEȘTE ȘI
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
Tranzactionati FOREX? Ati putea castiga mai mult si elimina riscurile cu ajutorul RobotFX!
BluAZ vă oferă cele mai recente știri pozitive din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe BluAZ.