Informații utile - Oastea progresistă se fisurează: PNL și UDMR i-au spus, ieri, lui Dominic Fritz: „Auf Wiedersehen”

Două lovituri au aplicat PNL, împreună cu PSD și UDMR, aliaților de la USR cu care primii se află, în calitate de demiși și interimari, la guvernare de 113 zile. Legea integrității, retrimisă Parlamentului de Nicușor Dan, spre reexaminare, a trecut, ieri, și de votul Senatului, conținând prevederea conform căreia Dominic Fritz va pierde mandatul de edil al Timișoarei. Singurii care au votat împotrivă au fost cei 19 senatori ai USR, restul fiind exclusiv voturi „pentru”. Ilie Bolojan, care nu a fost prezent la acest vot, a scris pe Facebook că PNL a votat pentru adoptarea acestei legi pentru că s-a gândit la interesele României. Drept răspuns, un val de acuzații de trădare și înjurături a venit dinspre „bula” simpatizanților USR către premierul „reformator”. Unii dintre aceștia l-au avertizat pe Bolojan că „USR și Fritz v-au fost mai aproape decât propriul partid” și că „asta este o greșeală care vă va costa electoral”. Fisura dintre PNL și UDMR, pe de o parte, și USR, pe de altă parte, a devenit și mai mare când, tot ieri, prin ambele Camere, a trecut un amendament la Codul Administrativ prin care se abrogă un articol care ar fi adus peste 1.000 de aleși locali în conflict de interese, deoarece au și calitatea de personal contractual în instituțiile publice. USR a votat împotrivă, spre deosebire de colegilor lor de alianță de la PNL și UDMR și a amenințat că va ataca legea adoptată la Curtea Constituțională.

S-a rupt „lanțul de iubire” dintre PNL și USR din cauza lui Dominic Fritz. Și, în mod paradoxal, s-a refăcut vechea coaliție dintre PSD, PNL și UDMR, la Senat și la Camera Deputaților, în timp ce USR a rămas în opoziție, parțial alături de AUR, pe două dintre cele mai fierbinți subiecte din aceste zile.

Descoperiți și alte știri legate de Diverse și Special.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Este vorba, pe de o parte, despre celebra Lege a integrității, care cuprinde inclusiv articolul declarat constituțional de CCR care, printre altele, urmează să îl lase pe Dominic Fritz fără de mandatul de primar al municipiului Timișoara, și, pe de altă parte, despre prevederea din Codul Administrativ care ar fi generat starea de conflict de interese pentru peste 1.000 de consilieri locali și consilieri județeni care au și calitatea de angajați contractuali în instituțiile publice ale statului.

Nimeni nu a modificat „amendamentul Fritz”

Legea privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, trimisă în Parlament, la reexaminare, de către președintele României, a trecut, ieri, de votul final al Senatului României în forma care pune în acord respectivul act normativ cu Decizia nr. 883 din data de 17 august 2026 a Curții Constituționale.

În urmă cu două zile, legea a fost modificată la Camera Deputaților, fiind eliminat din corpul ei articolul introdus la inițiativa celor de la AUR care prevedea obligativitatea completării, depunerii și publicării declarațiilor de avere și de interese de către soții/soțiile și persoanele cu care demnitarii și funcționarii publici se află în relații asemănătoare celor de căsătorie.

De asemenea, deputații au adoptat mai multe articole care reglementează forma publicării pe site-ul Agenției Naționale de Integritate a unor fișe de interese financiare, cu informații limitate extrase de un soft al ANI din declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor și ale funcționarilor publici, documente care nu mai au caracter public și care devin, astfel, secrete, arhivate exclusiv la Agenția Națională de Integritate.

Curtea Constituțională a declarat, în schimb, constituțional articolul atacat de parlamentarii PNL și USR, dar și de președintele României, Nicușor Dan, care prevede sancționarea aleșilor locali declarați definitiv de instanțele judecătorești sau prin rămânerea definitivă a rapoartelor de evaluare ale ANI cu încetarea de drept a mandatului în curs.

În această situație se regăsesc, în prezent, 87 de aleși locali, printre care și președintele în exercițiu al USR, Dominic Fritz, primar al municipiului Timișoara.

106 voturi „pentru” la 19 „împotrivă”. Doar progresiștii s-au opus

Ieri, această formă a legii integrității a intrat în dezbaterea ședinței comune a Comisiei pentru Constituționalitate și a Comisiei Juridice din Senat, care au redactat și transmis Plenului un raport comun de admitere, cu amendamente respinse.

Senatoarea PACE Cosmina Cerva a introdus pe ordinea de zi mai multe amendamente care, în esență, propuneau abrogarea din lege a tuturor articolelor declarate în integralitate sau parțial neconstituționale de către Curtea Constituțională, fără a pune absolut nimic în loc. Mai exact, articolele care fac referire la depunerea declarațiilor de avere și de interese și publicarea fișelor de interese financiare, dar și la procedura de realizare a acestor obligații ar fi dispărut complet din textul legii.

Toate aceste amendamente au fost respinse, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți ai celor două comisii.

Proiectul de lege și raportul comun au ajuns, la vot final, în Plenul Senatului, unde din cei 134 de senatori existenți, au fost prezenți, în format fizic sau online, 215 parlamentari. În final, legea, cu tot cu prevederile care îl vor obliga pe Dominic Fritz să plece acasă, a trecut cu 106 voturi „pentru”. Au votat „pentru” toți cei 27 de senatori AUR prezenți, toți cei 6 senatori PACE prezenți, toți cei 23 de senatori PNL prezenți, toți cei 36 senatori PSD prezenți, toți cei 8 senatori UDMR prezenți și toți cei 6 senatori neafiliați prezenți.

Împotriva legii au votat doar cei 19 senatori USR prezenți, care, de altfel, sunt și toți parlamentarii pe care formațiunea progresistă îi are în Camera superioară a Parlamentului.

„Bula” USR-istă, atacuri pe Facebook la adresa lui Ilie Bolojan

Senatorul PNL Ilie Bolojan nici nu a fost prezent (fizic sau în format online) la această ședință și, prin urmare, nici nu și-a exprimat votul în legătură cu adoptarea sau nu a acestei legi. În schimb, liderul PNL a postat, pe contul său de socializare, un text, în care scrie: „Votul în privința Legii ANI a fost unul greu pentru PNL, pentru că o prevedere care schimbă regulile în timpul jocului este profund imorală și incorectă”.

„Dar pentru premierul României și pentru PNL (…) miza unei decizii se raportează în primul rând la România, iar principiul suprem este apărarea interesului țării”, a mai adăugat Ilie Bolojan.

Ei, bine, această postare a declanșat un val de atacuri din partea propriei „bule” de susținători ai șefului PNL. Postarea a primit sute de comentarii, unele dintre ele mai mult decât dure, care arată fisura pornită dintre Bolojan și PNL, pe de o parte, și „talibanii” simpatizanți ai USR.

„Jurnalul” a selectat doar câteva dintre aceste mesaje: „Să vă fie rușine”, „De credință, coane Fănică. PNL și Bolojan tot un fel de Ghiță Pristanda”, „Și prostituția e pe bani, nu pe principii” sau „Ipocritule! Șobolan sub acoperire!”.

Alți cititori ai postării lui Ilie Bolojan scriu că „USR și Fritz v-au fost mai aproape decât propriul partid”, că „a spune că nu sunteți de acord cu o lege, dar că o votați pentru a o modifica ulterior ridică serioase semne de întrebare”, în timp ce altcineva îl avertizează că este „prima greșeală a dumneavoastră. Niciun ban nu este mai important față de un principiu: verticalitatea”.

De asemenea, un alt comentator îi atrage atenția: „Domnule Bolojan, asta vă va diminua capitalul electoral pe care l-ați câștigat”, în timp ce altul scrie: „Continuați pe linia asta și ajungeți la 9%, unde erați cu Ciucă. Bravo! Ați înfrânt!”. Nu lipsesc nici mesaje de genul „Să vă fie rușine! PSD și PNL aceeași mizerie!”.

Șipoș: „Apetitul PNL pentru reformă nu e același cu al nostru”

Chiar și de la nivelul politic al USR au venit, ieri, atacuri voalate la adresa liberalilor. Spre exemplu, liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a lansat miercuri un atac dur la adresa PNL după votul asupra modificărilor aduse Legii ANI, acuzând liberalii că i-au făcut „un cadou” lui Sorin Grindeanu. Senatorul susține că forma adoptată pune în pericol mandatele aleșilor locali și anunță că USR va continua să informeze Comisia Europeană despre ceea ce califică drept un „abuz împotriva statului de drept”. USR se așteaptă acum ca președintele Nicușor Dan să retrimită legea în Parlament pentru reexaminare.

„Vreau să subliniez că alegătorii USR, parlamentarii USR, miniştrii USR au fost cei care au fost cei mai aprigi susţinători ai reformei domnului Ilie Bolojan. Din păcate, astăzi am constatat că apetitul parlamentarilor PNL pentru reformă nu a fost acelaşi. Suntem dezamăgiţi pentru acest vot şi, din păcate, lucrul acesta va trebui să-l evaluăm”, a declarat Şipoş la Palatul Parlamentului.

La rândul lui, secretarul de stat în Aparatul Propriu de Lucru al vicepremierului USR Radu Miruță a scris, pe pagina sa de Facebook: „Legea trebuia respinsǎ și adoptatǎ una nouǎ, curǎțatǎ de tendințe dictatoriale nedemocratice, aşa cum a fost depusǎ de USR. Dar PNL şi UDMR au închis ochii folosindu-se de un pretext convenabil lor. De la ceilalți nu aveam pretenții. Istoria va consemna cine a apăsat butonul”.

Legea va aștepta, până mâine, la Secretariatul General al Senatului, în vederea unor eventuale contestații noi la CCR, după care va ajunge pe masa președintelui României, Nicușor Dan, pentru promulgare. Acesta are termen 10 zile să o facă, dar trebuie să se grăbească, dacă vrea ca, la 31 august 2026, jalonul din PNRR aferent să fie considerat îndeplinit.

Dacă legea intră în vigoare, în termen de 30 de zile de la promulgare Dominic Fritz va pleca de la conducerea Primăriei Municipiului Timișoara.

Situația s-a repetat în legătură cu abrogarea articolului care ar fi golit consiliile locale și județene. USR se răzbună cu atac la CCR

Al doilea subiect care a rupt și mai tare „lanțul de iubire” dintre PNL și UDMR, pe de o parte, și USR, pe de altă parte, constă în adoptarea unei propuneri legislative privind abrogarea unor dispoziții din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ.

Pe scurt, articolul abrogat se referă la regimul incompatibilităților și conflictului de interese în cazul personalului contractual.

Concret, în forma aflată, până ieri, în vigoare, modificată inițial la inițiativa lui Cseke Attila, o prevedere a articolului 550 din ordonanță ar fi făcut ca peste 1.000 de aleși locali (consilieri locali și consilieri județeni) să intre, de ieri, în conflict de interese dacă, pe lângă calitatea de aleși locali, sunt angajați contractuali în instituțiile publice ale statului. Problema a apărut, zilele trecute, după ce mai multe prefecturi au transmis note către consilii locale din țară în care atrăgeau atenția asupra acestui aspect, fapt ce a determinat ca mai mulți consilieri locali să-și înainteze demisiile.

Funcția contractuală este remunerată cu un salariu normal, în timp ce funcția de consilier local sau județean este remunerată cu câteva sute de lei pe ședință. În cursul unei luni, consiliile locale și consiliile județene se întrunesc o singură dată. În aceste condiții, cei aflați în astfel de situații aveau de ales între a-și păstra serviciul plătit sau funcția aleasă, remunerată cu câteva sute de lei pe lună.

Citește și: Ilie Bolojan justifică votul PNL pe Legea Integrității: „Miza se raportează la România, nu la un partid”

Ieri, UDMR a introdus, la Camera Deputaților, un amendament pentru abrogarea acestor prevederi, cu totul, din Codul Administrativ.

Legea a trecut de Camera Deputaților cu 187 de voturi „pentru” (85 de la PSD, 49 de la PNL, 7 de la SOS România, 19 de la UDMR, 13 de la Minoritățile Naționale, 11 de la UPR și 4 de la Neafiliați). Au votat împotrivă toți cei 32 de deputați USR prezenți și 4 deputați UPR, în timp ce AUR s-a abținut de la vot prin toți cei 50 de deputați prezenți.

Proiectul de lege a ajuns, tot ieri, la Senat, unde a trecut, cu raport favorabil, de comisii. Fără amendamente. În Plen, și de această dată, PSD, PNL și UDMR au votat „pentru”, în timp ce toți cei 19 senatori USR au votat „împotrivă”. Legea a trecut cu 82 de voturi „pentru”, la 19 „împotrivă” și 221 de abțineri.

USR a anunțat că va ataca această lege la Curtea Constituțională.