Exclusiv politică - Nicușor Dan recunoaște că legea salarizării este îngropată și România pierde 770 de milioane de euro din PNRR / De ce este optimist președintele?

Nicușor Dan a criticat amânarea reformei ani la rând

Șeful statului a criticat că această reformă esențială a fost „amânată ani la rând, începând din 2022”, ceea ce a dus la situația în care un subiect cu „implicații sociale și economice majore să fie dezbătut sub o uriașă presiune a timpului”. Cu toate acestea, președintele a salutat disponibilitatea la dialog și efortul echipelor implicate.

Partidele și-au asumat solidar „pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR”

Din cauza acestui blocaj, partidele și-au asumat solidar „pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR”, respectând acordul de a nu depune proiecte separate în Parlament.

Amânări și debandadă

Inițial, legea trebuia adoptată în 2023, dar Guvernul PSD-PNL de la acel moment a amânat adoptarea acesteia până în 2026.

Vreți să citiți și alte articole despre Politica, Guvern, Decizii publice și Update me?

În acest an, Florin Manole – fostul ministru al Muncii, din partea PSD – nu a mai prezentat legea, iar PSD și AUR au demis Guvernul.

Ulterior, Dragoș Pîslaru – ministrul interimar al Muncii (PNL) – a venit cu proiectul. Acesta elimina jumătate dintre sporurile de la stat și îngheța salariile pentru cei care avea lefurile peste coeficienții care reies din lege.

Comisia Europeană nu vrea bani aruncați aiurea

Proiectul avea inițial un impact bugetar de 8 miliarde de lei, dar în urma consultărilor cu sindicatele s-a ajuns la 12 și chiar 18 miliarde de lei.

Comisia Europeană a respins însă ideea, iar Alexandru Nazare – ministrul Finanțelor (PNL) – a avertizat că statul nu are bani și că orice majorări cu impact peste nivelul celor 8 miliarde de lei agreate inițial vor trebui apoi asumate an de an.

Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, a cerut taxarea mediului privat pentru a face sustenabilă legea, dar acesta a fost criticat de către economiști și analiști.

Nicușor Dan este optimist și spune că legea „este aproape finalizată”

Nicușor Dan a subliniat că formațiunile politice s-au angajat să adopte legea până la sfârșitul anului, respectând „anvelopa salarială agreată cu Comisia Europeană”, chiar dacă aceasta „nu va putea răspunde tuturor solicitărilor sindicale”.

În prezent, legea este „aproape finalizată din punct de vedere tehnic”, urmând ca decizia politică să stabilească modul în care bugetul alocat „va distribui anvelopa salarială între diferitele categorii profesionale”.

Ce pierde România după ce legea salarizării nu a fost adoptată

Adrian Mitroi, analist economic, profesor de Psihologie și Comportament Organizațional la Academia de Studii Economice (ASE), a explicat pentru Libertatea ce se întâmplă dacă legea salarizării nu va fi adoptată.

Specialistul a realizat o radiografie a situației actuale din economie, subliniind situația dificilă prin care trecem:

„România se află astăzi într-o ecuație macroeconomică extrem de complicată: o creștere economică aproape de zero, un deficit bugetar masiv și costuri de finanțare tot mai ridicate. În acest context, legea salarizării unice nu mai reprezintă o simplă reformă administrativă, ci devine o piesă esențială în mecanismul de stabilizare fiscală a țării”.

Pentru a înțelege exact cum stau lucrurile, profesorul Adrian Mitroi a explicat că „suma de 770 de milioane de euro din PNRR nu este o amendă și nici nu ar fi rezolvat singură deficitul României”.

Aici este vorba despre fonduri europene nerambursabile care, odată pierdute, trebuie compensate prin împrumuturi noi, prin redistribuiri interne sau prin tăieri de la alte capitole bugetare.

Potrivit analistului, doar dobânzile suplimentare pentru înlocuirea acestor bani pot fi estimate la 5 milioane de euro pe lună, într-un context în care România plătește deja aproape un miliard de euro lunar doar pentru a-și acoperi dobânzile la datoria publică.

Ce se prefigurează pe plan politic: mai puține fonduri nerambursabile și o nevoie crescută de finanțare externă

Mai mult, avertizează specialistul, „pierderea acestui jalon nu declanșează, de una singură, o criză macroeconomică. Pericolul real vine din efectul de cumulare: mai puține fonduri nerambursabile, o nevoie crescută de finanțare externă și o presiune suplimentară pe randamente, adică pe costul la care statul se împrumută. Evident, pe plan intern va urma jocul politic obișnuit al plasării responsabilității, o harababură din care lipsește tocmai asumarea față de încrederea oferită de cetățeni”.

Principalele vulnerabilități ale României

Totodată, profesorul Mitroi vorbește și despre salarizarea în sectorul public, o cheltuială rigidă, prin definiție. El afirmă că odată majorat salariul de bază, obligația bugetară devine recurentă și imposibil de ajustat în jos.

Din acest motiv, o reformă sustenabilă trebuie să controleze nu doar nivelul salariului individual, ci și masa salarială în ansamblul ei.

„Amânarea adoptării legii aduce două pierderi majore: una imediată – pierderea tranșei din finanțarea europeană – și una structurală – blocarea reformei sistemului de salarizare. Cea de-a doua s-ar putea dovedi pe termen lung mult mai scumpă decât banii pierduți din PNRR”, avertizează specialistul.

Ce prevede ultima formă a legii salarizării: sporuri pentru profesorii cu 30 de ani vechime și transferuri distincte pentru Sănătate

Noul draft menționează că va intra în vigoare la 1 decembrie 2026 și, spre deosebire de proiectul anterior, valoarea de referință este de 4.000 de lei.

În primul proiect prezentat de Ministerul Muncii, acesta era de 4.100 de lei.

Proiectul prevede dreptul Guvernului de a modifica valoarea de referință, în funcție de recomandările Comisiei Europene trecute în semestrul european privind situația bugetară.

Transferuri separate pentru salariile din Sănătate

Alte modificări vizează în special sectoarele Educației și Sănătății, unde sindicatele au fost cele mai vocale.

O modificare generală arată că în Sănătate, sporurile pot depăși plafonul de 20% și spune că banii suplimentari vin din transferuri din bugetul ordonatorului de credite.

„Pentru unitățile din sistemul public de sănătate, procentul prevăzut la alin. (2) se calculează la nivelul ordonatorului principal de credite, indiferent de sursa de finanțare. Fondurile necesare pentru plata sporurilor care depășesc 20% la nivel de sursă de finanțare se asigură prin transferuri din bugetul ordonatorului principal de credite”, se arată la articolul 21.

De asemenea, se stabilește că finanțarea salariilor din unităților sanitare se asigură prin transfer distinct din Fondul național al asigurărilor de sănătate ca poziție separată.

„Pentru personalul încadrat în unităţile sanitare publice aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, influențele financiare determinate de creșterile salariale generate de aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și a prevederilor prezentei legi, se asigură prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de la o poziţie distinctă”, conform noului proiect.

Bonus de senioritate pentru profesorii cu 30 de ani vechime

Anexa privind Educația arată introducerea unui bonus de senioritate de 15% pentru profesorii din învățământul preuniversitar cu vechime de peste 30 de ani. De acesta vor beneficia și educatorii, și antrenorii.

De asemenea, o modificare spune că pentru funcțiile didactice auxiliare care nu se regăsesc în anexă se vor folosi salariile de bază din anexele domeniilor bugetare corespunzătoare. Iar dacă nu se regăsesc, vor fi folosite funcțiile domeniilor similare.

„Lista funcțiilor se aprobă prin hotărâre de Guvern, inițiată de Ministerul Educației și Cercetării, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și Ministerului Finanțelor”, arată proiectul.

Proiect lege

Anexa-I-cap-I-B-Reglem-specifice-invatamant

ANEXA-II-Cap-II-Reglementari-specifice-sanatate-si-asistenta-sociala