Cultura: Această știre culturală pune în lumină nuanțe esențiale ale artei.
Pe scurt: Contextul cultural detaliat al unei premiere sau descoperiri.
Un articol publicat de N.D. Cocea în februarie 1913 descria România drept o țară fără o direcție clară în politica externă. Bucureștiul se afla atunci într-o dispută cu Bulgaria pentru Silistra, în timpul Primului Război Balcanic. România cerea compensații teritoriale pentru extinderea Bulgariei, în timp ce în spațiul public se vorbea inclusiv despre varianta unui război. Textul a fost readus în atenție de Institutul de Studii Sud-Est Europene.
„Plutim în haos. Nimeni nu mai știe ce vrem, ce visăm sau ce vom face”, scria N.D. Cocea în ziarul „Adevărul”, pe 2 februarie 1913.
Jurnalistul surprindea într-o formulă dură schimbările de poziție de la București.
Mai multe detalii și articole despre Cultura, Arta, Politica externa a Romaniei, Romania și Cadrilater așteaptă aici.
„Știrile cele mai contradictorii se încrucișează cu iuțeala fulgerului. Alaltăieri voiam Silistra. Ieri ceream războiul. Azi tragem cu urechea la cele ce se șoptesc în cabinetele marilor puteri. Mâine, numai Dumnezeu știe contra cui vom mai fi, ce vom pretinde și cât ne vom mulțumi.”
De ce România cerea Silistra Bulgariei
Articolul apărea într-un moment complicat pentru Balcani. În toamna anului 1912 începuse Primul Război Balcanic. Bulgaria, Serbia, Grecia și Muntenegru luptau împotriva Imperiului Otoman. România nu a participat la conflict, dar urmărea cu îngrijorare extinderea Bulgariei. Victoriile militare ale Sofiei puteau modifica raportul de forțe din regiune. Bucureștiul considera că această schimbare afecta inclusiv propria securitate și a început să ceară modificarea frontierei din Dobrogea.
Una dintre principalele revendicări era Silistra. Orașul se afla atunci în Bulgaria și avea o poziție strategică pe Dunăre.
Negocierile dintre București și Sofia nu au dus însă rapid la un acord. Pozițiile celor două state privind noua frontieră erau foarte diferite, iar Marile Puteri încercau să evite izbucnirea unui nou conflict.
„România are cel puțin cinci politici”
Critica lui N.D. Cocea nu se oprea la disputa pentru Silistra. El susținea că nici liderii politici și nici miniștrii nu știau cu exactitate încotro se îndrepta România.
„Căci dacă opinia publică hărţuită şi exasperată se zbate în necunoscut, şi caută zadarnic o rază de lumină în întunericul politicii noastre externe, ziariştii sau politicienii iniţiaţi, miniştrii responsabili, nu sunt nici ei mai privilegiaţi decât marele public, bâjbâiesc în acelaşi întuneric şi caută în van o ieşire onorabilă din iţele încâlcite ale unei diplomaţii incoherente până la absurd.”
Cocea invoca și o apreciere atribuită ziarului francez „Le Temps”, potrivit căreia România ar fi avut „cel puțin cinci politici care se bat cap în cap”. Jurnalistul mergea însă mai departe.
„Dacă am avea în adevăr cinci politici, ar fi destul de rău, dar totuşi ar mai subsista speranţa că din diversitatea acestora una din ele ar putea să învingă şi să târască opinia publică după dânsa. Din nenorocire însă n-avem nici două, nici cinci, nici zece curente politice disperate. N-avem nici un fel de politică.”
România se afla, într-adevăr, într-o poziție diplomatică dificilă. Era legată de Puterile Centrale prin alianța secretă cu Austro-Ungaria, Germania și Italia, dar relația cu Viena se deteriora. În același timp, Rusia și celelalte puteri europene aveau propriile interese în Balcani.
Disputa româno-bulgară a ajuns în cele din urmă în fața Marilor Puteri. Conferința ambasadorilor de la Sankt Petersburg a decis, în primăvara lui 1913, ca Silistra și o zonă din jurul orașului să revină României. Documentul prevedea ca noua frontieră să treacă la aproximativ trei kilometri de periferia orașului.
Câteva luni mai târziu, România chiar a intrat în război
Textul lui N.D. Cocea a fost publicat cu doar câteva luni înainte ca situația să se schimbe radical. În vara lui 1913, foștii aliați balcanici s-au întors unii împotriva altora. Bulgaria a intrat în conflict cu Serbia și Grecia, iar România a intervenit împotriva Bulgariei în Al Doilea Război Balcanic.
Armata română a trecut Dunărea și a înaintat pe teritoriul bulgar. Conflictul s-a încheiat prin Tratatul de la București, semnat în august 1913.
În urma tratatului, România a primit Dobrogea de Sud, teritoriu cunoscut ulterior drept Cadrilater, format din județele Durostor și Caliacra.
Astfel, disputa care la începutul anului se concentra în jurul Silistrei s-a încheiat câteva luni mai târziu cu o extindere teritorială mult mai mare a României.
În articolul său din februarie, Cocea compara țara cu un vas scăpat de sub control.
„Asemenea vasului fără cârmă și cu pânzele sfâșiate, plutim la întâmplare, rătăcim în necunoscut, în voia contingentelor vremelnice și la bunul plac al vânturilor și valurilor intempestive. Nici un ideal statornic nu ne mână, nici un gând călăuzitor nu ne luminează calea.”
Critica sa se extindea și asupra problemelor interne ale României. Cocea amintea chestiunea agrară, situația evreilor și votul universal, teme care provocau dispute politice majore în epocă.
CITEȘTE ȘI
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
Tranzactionati FOREX? Ati putea castiga mai mult si elimina riscurile cu ajutorul RobotFX!
BluAZ vă oferă cele mai recente știri pozitive din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe BluAZ.