Ce înseamnă pentru România - Arheologii italieni au descoperit un sit antic despre care spun că ar corespunde locului în care a fost îngropat Iisus Hristos

Descoperiri sub Biserica Sfântului Mormânt

În 2022, lucrările de restaurare a pardoselii Bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim au dus la săpături ample. Echipa coordonată de Francesca Romana Stasolla, profesoară la Universitatea „La Sapienza” din Roma, a găsit o fostă carieră de piatră, urmele unor grădini și morminte săpate în stâncă, relatează Bild. În Evanghelia după Ioan, se menționează: „Aproape de locul unde a fost răstignit Iisus se afla o grădină, iar în grădină un mormânt nou, în care nu fusese pus nimeni.”

Răstignirea a avut loc aproape de Ierusalim, dar în afara porților cetății

Potrivit Evangheliei după Ioan (19.20) și Evreilor (13.12), răstignirea a avut loc aproape de Ierusalim, dar în afara porților cetății. Cercetătorii au identificat această zonă ca fiind din perioada lui Hristos. „Evanghelia vorbește despre un teren verde între Golgota și mormânt, iar noi am identificat aceste câmpuri cultivate”, a declarat Stasolla pentru cotidianul Times of Israel.

Mormântul acoperit de construcții romane din timpul împăratului Hadrian

Mormintele descoperite corespund descrierilor din Evangheliile după Matei, Marcu și Luca, care spun că mormântul lui Iisus era săpat în stâncă. Unul dintre ele fusese acoperit de o construcție romană din timpul împăratului Hadrian, în secolul al II-lea. Aproximativ 200 de ani mai târziu, împăratul Constantin a ordonat demolarea acestei clădiri, dezvăluind mormântul. Pe acel loc s-a construit un sanctuar creștin, unde pelerinii se adunau pentru rugăciune.

Doriți mai multe informații pe tema Externe, International și Divert me?

„Adevărata comoară pe care o dezvăluim aici este istoria oamenilor care, prin credința lor, au transformat acest loc”, a spus Stasolla pentru Bild. „Indiferent dacă cineva crede sau nu în autenticitatea Sfântului Mormânt, faptul că generații de oameni au avut această convingere este incontestabil. Povestea acestui loc este parte din istoria Ierusalimului și, de la un moment dat încolo, din istoria venerării lui Iisus Hristos.”

Cine a mai pretins de-alungul timpului că a descoperit momântul lui Iisus Hristos

Timp de aproape două milenii, căutarea mormântului lui Iisus Hristos a oscilat între fervoare religioasă, investigație arheologică și speculații mediatice de amploare. De la decretele imperiale din secolul al IV-lea până la ipotezele victoriene și documentarele spectaculoase de televiziune ale secolului XXI, trei mari revendicări au pretins de-a lungul timpului că au descifrat cea mai mare enigmă a Ierusalimului antic, stârnind o confruntare aprinsă între tradiția istorică și rigoarea științifică.

Constantin cel Mare și Biserica Sfântului Mormânt

Cea mai veche revendicare consemnată documentar datează din secolul al IV-lea, când creștinii din Ierusalim i-au indicat împăratului roman Constantin cel Mare că mormântul lui Iisus s-ar afla sub un templu păgân închinat zeiței Venus, ridicat în timpul lui Hadrian. În anii 325–326 d.Hr., Constantin a ordonat dărâmarea templului roman, moment în care muncitorii au scos la lumină un mormânt evreiesc tăiat în stâncă, împăratul dispunând ridicarea unui edificiu creștin deasupra acestuia — cunoscut astăzi drept Biserica Sfântului Mormânt.

Deși certitudinea arheologică absolută rămâne de neatins, săpăturile moderne și datarea recentă a mortarului au confirmat că situl a funcționat într-adevăr ca cimitir în afara zidurilor Ierusalimului în secolul I, menținând o tradiție neîntreruptă din epoca lui Constantin până în prezent.

Generalul Charles Gordon și Mormântul din Grădină

Secolul al XIX-lea a deschis calea unei teorii concurente: după ce o cavitate funerară antică fusese descoperită în 1867 lângă o colină ce amintea de Calvar, generalul britanic Charles Gordon a popularizat situl în 1883 drept adevăratul loc de îngropăciune, denumit ulterior Mormântul din Grădină (The Garden Tomb). Atracția pentru acest loc a fost alimentată de peisajul pastoral și de analogiile biblice, atrăgând mii de pelerini protestanți și evanghelici, dar și speculații din partea unor amatori.

Totuși, consensul arheologic a infirmat această ipoteză: analizele tipologice au demonstrat că mormântul aparține Epocii Fierului (secolele VIII–VII î.Hr.), fiind realizat cu mult înainte de secolul I și nepotrivindu-se descrierii biblice a unui mormânt nou în care nu mai fusese pus nimeni.

James Cameron și controversa mormântului Talpiot

Cea mai recentă și zgomotoasă dispută a izbucnit în anul 2007, când producătorul de film James Cameron și regizorul Simcha Jacobovici au lansat un documentar televizat în care pretindeau că au găsit mormântul familiei lui Iisus în suburbia Talpiot din sudul Ierusalimului, un sit funerar excavat inițial în 1980. Cei doi cineaști au susținut că inscripțiile în aramaică de pe zece osuare de calcar – precum „Iisus, fiul lui Iosif” (n.r dovedite apoi incorecte) sau „Mariamene” – corelate cu teste ADN ar demonstra că Iisus ar fi fost înmormântat acolo alături de Maria Magdalena și un fiu pe nume Iuda.

Teoria a fost însă respinsă categoric de specialiști și de arheologii care au săpat situl, precum profesorul Amos Kloner, aceștia catalogând ipoteza drept o simplă campanie publicitară comercială, argumentând că acele nume erau extrem de populare în Iudeea epocii și că o familie modestă originară din Galileea nu ar fi deținut un mormânt cioplit în stâncă la Ierusalim.