Economie: Contextul financiar detaliat oferit aici clarifică datele și tendințele actuale.
Sinteză rapidă: Contextul financiar și implicațiile pentru economia românească.
E bine că dezbatem războiul dintre margarină și unt. Dar să nu uităm de problemele reale. Nu avem guvern deplin de aproape 4 luni, suntem în criză energetică, și mai avem o săptămână până se termină PNRR și riscăm să pierdem 10 miliarde de euro.
Salut! Sunt Daniel Coman, iar tu urmărești 5 știri economice, în colaborare cu Libertatea.
România are miliarde de euro pe masă, problema e că trebuie să și întindă mâna să le ia. Și mai are la dispoziție doar câteva zile. Sunt opt jaloane vitale, care depind de adoptarea a șase legi. Printre ele: legea salarizării bugetarilor, Codul Urbanismului și legea integrității. Problema e că termenul până la care trebuie adoptate toate reformele din PNRR e ziua de 31 august. La cum îi știm pe aleșii noștri, ce credeți, reușim? PNRR finanțează autostrăzi, spitale, energie și alte investiții pe care România cu greu și le-ar permite din propriul buget. Numai că suntem, din nou, ca studentul care învață fix în noaptea de dinaintea examenului. Să vedem și cât luăm din el.
Interesați de subiectele Economie, Finante, Afaceri, Update me și Bani si Afaceri? Citiți mai mult aici.
Nu vreau să vă plictisesc cu toate miliardele astea și PNRR, s-a discutat de mii de ori totul. Dar e important să înțelegem, în unele cazuri, și de ce nu se întâmplă lucrurile. De exemplu, legea salarizării unitare a reușit să-i nemulțumească pe toți! În special pe angajații vizați de reformă, care amenință cu greve și proteste. Bine, noi îi zicem reformă, dar numai asta nu e. Pentru că încercăm să reparăm salariile înainte să reparăm administrația. Adică stabilim cu cât plătim oamenii, înainte să digitalizăm instituțiile, să eliminăm posturile și structurile inutile și să stabilim de câți angajați are nevoie, de fapt, statul. Iar majorările nu pot să vină la infinit din taxe mai mari pentru mediul privat. Pe scurt, politicienii se luptă să stabilească o nouă grilă de salarizare pentru o administrație care funcționează după grila veche de organizare.
Și tot în Palatele unde se iau decizii găsim și explicația pentru următoarea situație: România nu mai e atractivă pentru investitorii străini. În prima jumătate a anului trecut, străinii au investit aici 3,7 miliarde de euro. Anul ăsta: doar 669 de milioane. De vreo 5 ori mai puțin. Și mai îngrijorător e că în ultimele luni au ieșit mai mulți bani decât au intrat. BNR spune că o parte din explicație ține de dividende și de tranzacții punctuale. Dar avertizează și asupra profitabilității mai slabe și a nevoii de predictibilitate economică. Adică hai să nu mai mărim taxele de pe o zi pe alta. De ce e important pentru noi toți ce se întâmplă? Când investițiile nu mai vin, România trebuie să-și acopere mai mult din necesarul de finanțare prin datorie. Care e oricum îngrijorător de mare și de scumpă, și pe care da, tot noi o plătim.
Și mediul ăsta economic nu îi afectează doar pe străini, ci și pe investitorii români. Datele oficiale arată că dispar tot mai multe firme. În primele șapte luni ale anului, peste 34.000 de firme au fost dizolvate în România, cu aproape 8% mai multe decât anul trecut. Cele mai multe, peste 7.300, sunt doar în București. Atenție: dizolvarea nu înseamnă automat faliment. Dar este încă un semnal că mediul de afaceri trece printr-o perioadă dificilă. Inflație, consum mai slab, taxe și costuri ridicate: pentru multe firme mici, ecuația pur și simplu nu mai iese. Mai bine închizi și te angajezi, uneori e mai simplu.
Apropo de angajat. România are peste jumătate de milion de șomeri, 30.000 de joburi disponibile și vrea să aducă încă 90.000 de muncitori străini. Cum pot fi adevărate toate trei? Simplu: oamenii și joburile… nu se potrivesc. Peste jumătate dintre posturile disponibile sunt pentru oameni fără studii sau cu cel mult opt clase. Se caută în special șoferi, curieri, manipulanți de marfă, muncitori în construcții și lucrători comerciali. Doar 2.000 dintre cele 30.000 de joburi sunt pentru studii superioare. Și mai avem problema salariilor, a calificărilor și a distanței: un șomer nu se poate muta în altă parte a țării pentru un job de 3.000-4.000 de lei. Și uite așa avem joburi fără oameni și oameni fără joburi.
Pentru că Economia nu se întâmplă doar la Ministerul Finanțelor. Se întâmplă în portofelul tău. Până săptămâna viitoare… ne revedem pe platformele euronews.ro și libertatea.ro!
V-ati saturat de stiri negative? Trebuie sa cititi stirile de pe BluAZ!
BluAZ vă oferă cele mai recente știri pozitive din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe BluAZ.