Ce arată situația actuală - Cine se vinde cel mai mult

Cel mai recent Lyst Index, clasamentul trimestrial care măsoară „temperatura” celor mai dorite branduri și produse de modă din mediul online, spune o poveste mai interesantă decât simpla succesiune a numelor din top. Dincolo de Chanel, Miu Miu, Dior sau Massimo Dutti, raportul surprinde o transformare importantă în felul în care se formează astăzi dorința de cumpărare.

Vechi și noi în clasament

Moda a fost întotdeauna legată de sezon, de contextul social și de cultura momentului. Noutatea este însă viteza cu care aceste elemente se transformă în cerere. O temperatură extremă, un turneu de tenis, o apariție la Cannes, o ținută purtată de un sportiv sau un produs devenit viral pe rețelele sociale pot produce, în câteva zile, efecte vizibile în căutări și vânzări.

Lyst analizează acest fenomen prin trei dimensiuni: Desire, Demand și Discovery – dorință, cerere și descoperire. Datele provin din comportamentul celor aproximativ 160 de milioane de cumpărători care folosesc anual platforma, completate de informații din social media, căutări, presă editorială și noile canale de descoperire bazate pe inteligență artificială.

Descoperiți și alte știri legate de Societate, Social, Ultima ora, Life Style și moda.

Cu alte cuvinte, Lyst nu întreabă doar ce cumpără oamenii, ci încearcă să afle ce îi determină să își dorească un anumit lucru, cum ajung să îl descopere și când această dorință se transformă în intenție de cumpărare.

Chanel rămâne liderul.

În acest trimestru, Chanel își păstrează prima poziție în clasament. Lansarea colecțiilor Coco Beach și Métiers d’Art 2026, semnate Mathew Blazy, noul director creativ al casei din anul 2025, a menținut brandul în centrul atenției, iar căutările pentru ochelarii de soare Chanel au crescut cu 70% față de trimestrul precedent.

Catherine Deneuve la prezentarea Haute Couture Chanel pentru sezonul toamnă-iarnă 2026 Foto Chanel Fb

În ultima lună, Chanel a înregistrat în medie peste 105.000 de mențiuni zilnice pe rețelele sociale. Două dintre produsele sale au devenit virale, asigurându-și un loc pe lista celor mai căutate articole ale trimestrului. Sub conducerea lui Blazy, marca reinterpretează subtil categoriile principale, precum gențile și încălțămintea, introducând o perspectivă nouă, dar păstrând în același timp codurile care definesc moștenirea creatoarei Coco Chanel. Rezultatul este un echilibru ce rezonează atât cu clienții vechi, de lungă durată, cât și cu o nouă generație de consumatori de modă.

Miu Miu urcă două poziții în clasamentul Lyst și revine în top trei, susținut de o creștere de 30% a căutărilor. Gențile croșetate și colaborarea cu New Balance, purtată inclusiv de Coco Gauff la Wimbledon, sunt exemple perfecte pentru ceea ce Lyst numește „momente culturale”: situații în care moda, celebritatea, sportul și social media se întâlnesc și accelerează simultan interesul și intenția de cumpărare.

Coco Gauff la Wimbledon poartă o reinterpretare a modelului New Balance 530 SL, în versiune de tenis, realizată de Miu Miu x New Balance.

Dior completează podiumul. Sub conducerea lui Jonathan Anderson, care a reunit pentru prima dată, de la Christian Dior încoace, întreaga viziune creativă, brandul practic s-a resetat estetic. Eleganța rigidă a dispărut în favoarea unei imagini aristocratice, tinere și uşor rebele, care a adus un nou val de consumatori.

Foto campanie publicitară 2026, Dior

Una dintre cele mai interesante intrări în clasament este însă brandul Phoebe Philo, care apare pentru prima dată în Lyst Index. Căutările pentru acesta au crescut cu 29%, iar performanța este cu atât mai relevantă cu cât strategia comercială rămâne una relativ controlată.

Fost director creativ pentru casa Chloe (din 1917 până în anul 2001), Stella McCartney (din anul 2001 până în 2006) și Celine (din 2008 până în2017), Phoebe Philo, designerul casei cu același nume știe că un brand nu are nevoie neapărat să fie peste tot pentru a fi dorit. Uneori, tocmai raritatea, controlul distribuției și adresarea către un public foarte informat pot produce o intensitate mai mare a dorinței.

Massimo Dutti noul lux accesibil?

Cea mai spectaculoasă ascensiune a trimestrului aparține casei Massimo Dutti, care urcă opt poziții, după o creștere de 43% a căutărilor.

Vizibilitatea celebrităților la Cannes și estetica mediteraneană, sofisticată, a brandului au contribuit la această evoluție. Este un exemplu relevant pentru felul în care consumatorul actual navighează între clasic și contemporan: nu mai este obligatoriu să cumpere obiectul de lux pentru a cumpăra codul vizual al luxului.

Și Celine urcă cinci poziții, în contextul interesului crescut pentru direcția creativă a lui Michael Rider, noul directorul creativ al casei. Numele brandului este din ce în ce mai mult pe buzele tuturor celor din interiorul industriei, devenind deja simbolul unui anumit tip de gust vestimentar, situat undeva între stilul francez și cel american, între o ținută îngrijită și haine aparent aruncate în grabă pe tine în drum spre serviciu.

Mult-discutatele sandale „Jelly Mules” de la Chloé, în stil Barbie, pe care fie le iubești, fie le urăști, s-au clasat pe locul al cincilea în topul celor mai căutate produse din al doilea trimestru.

Gucci este marca cu cea mai mare ascensiune din acest trimestru, urcând patru locuri.

Debutul lui Demna Gvasalia, fostul director de creație al brandului Balenciaga, i-a adus o creștere a vânzărilor de 12% de la o zi la alta, asta imediat după prezentarea de la săptămâna modei, din luna februarie. Creațiile Gucci au avut cele mai multe vânzări, dintre toți designerii care au prezentat colecții la Milano. De la discursul casei „looksmaxxing” (adică modelele și hainele prezentate au reflectat o reală obsesie pentru fizicul tonifiat și musculos, unde siluetele largi au fost înlocuite de croieli mulate pe corp), la imediatitatea „Buy Now, Wear Now” (adică colecțiile sunt puse la vânzare imediat după prezentare, scurtând ciclul clasic de șase luni, renunțându-se la așteptarea tradițională care genera dorință, mizându-se pe impulsul momentului), identitatea vizuală a brandului a devenit un amestec de glamour italian și realism stradal, care se pare că funcționează.

Jacquemus, brandul de haine francez a revenit în clasament pe măsură ce sezonul cald a adus un interes masiv din partea cumpărătorilor pentru hainele de vacanță. A condus, alături de alte nume ca Zimmermann și Issey Miyake, tendința globală de „Mediterranean-inspired dressing” (vestimentație inspirată din stilul mediteranean și ținute de resort).

„L’invitation- această colecție întruchipează istoria visului meu de a face modă. Un omagiu adus familiei mele, rădăcinilor de unde vin și unde am trăit”, a scris Simon Porte Jacquemus pe invitațiile pentru colecția sa primăvară-vară 2026, prezentată

Cumpărăm stări spirit

Poate cea mai interesantă concluzie a raportului apare în analiza produselor.

Pe fondul temperaturilor record din emisfera nordică, cererea a crescut pentru încălțăminte tip jelly, sandale minimaliste cu toc, ochelari oversized tip shield (monolentilă) și piese lejere de vară.

Dar Lyst observă ceva esențial: diversitatea brandurilor din topul celor mai căutate produse sugerează că oamenii nu cumpărau neapărat un anumit brand, ci o idee. O idee de vară. O idee de vacanță. O anumită stare de spirit.

Acest fapt schimbă puțin paradigma tradițională a modei. În trecut, consumatorul era obișnuit să urmărească brandul și colecția: ce a propus designerul, ce se poartă în sezonul următor, ce apare în reviste. Astăzi, traseul poate fi invers.

Contextul generează nevoia, nevoia generează căutarea, iar algoritmul livrează produsul.

Vine canicula și cauți ceva care să te ajute să o suporți. Pleci în vacanță și cauți haine care să arate ca o vacanță. Vezi un anumit tip de geantă pe Instagram și, înainte să ajungi să te întrebi dacă îți place brandul, începi să cauți forma respectivă. Moda devine astfel mai puțin predictivă și mai mult reactivă.

Nu înseamnă că designerii au încetat să dicteze tendințe. Înseamnă că relația dintre industrie și consumator a devenit mult mai rapidă și mai circulară.

Sportul a devenit una dintre cele mai eficiente surse de „discovery” pentru modă. Wimbledon, NBA, Cupa Mondială, ținutele sportivilor înaintea competițiilor, fotografiile din tunelul stadionului și conținutul creat de fani, produc astăzi ceea ce industria modei încerca altădată să producă prin reviste și podiumuri: dorință colectivă.

The Kniks sau New York Knicks este una dintre echipele-fondatoare ale baschetului profesionist american și joacă în NBA pe celebrul Madison Square Garden Foto Fb Lynx

Un exemplu spectaculos îl reprezintă șapca cu inscripția New York Knicks, ale cărei căutări au crescut cu incredibilul procent de 4.276% într-un singur trimestru.

Sportivul nu mai este doar sportiv. Devine referință estetică. Odată cu democratizarea stilului și a accesoriilor, aceștia au putut fi văzuți în cadrul evenimentelor, dar și în viața de zi cu zi, afișând ținute direct de pe podiumurile de modă și modele de genți care, cu ani în urmă, erau purtate exclusiv de genul feminin.

Un meci poate produce o tendință. O fotografie poate reactiva interesul pentru o piesă. O colaborare între un designer și un brand sportiv poate deveni relevantă nu doar pentru fanii sportului, ci și pentru publicul fashion.

Willy Chavarria cu Adidas este un astfel de exemplu.

Într-o lume în care descoperirea se întâmplă tot mai mult prin feed-uri algoritmice, sportul funcționează ca un extraordinar motor de distribuție culturală.

De la colecții la conversații

Poate că aici se află schimbarea cea mai importantă pe care o sugerează Lyst Index: moda tradițională funcționa într-un calendar relativ previzibil: colecții, săptămâni ale modei, campanii, reviste, retail. Astăzi, calendarul este întrerupt permanent de evenimente.

Un turneu de tenis. Un festival de film. O caniculă. O vedetă. Un videoclip. O fotografie virală. O colaborare. Un meme. Toate pot deveni, pentru câteva zile sau săptămâni, evenimente de modă.

Iar brandurile ce reușesc să intre în conversația potrivită la momentul potrivit, pot transforma atenția în cerere.

Asta explică și de ce „hottest” (în lumea modei, expresia se referă la o tendință, un brand sau un articol care este în prezent cel mai popular, cel mai căutat și despre care se vorbește cel mai mult) devine un termen atât de potrivit pentru acest Index. Nu este vorba doar despre ceea ce este popular în mod abstract, ci despre ce este fierbinte cultural, aici și acum.

Moda nu mai așteaptă sezonul. Îl urmărește.

Lyst observă și ascensiunea brandurilor ce răspund foarte concret realității sezonului.

Marca Voranida, de exemplu, a înregistrat o creștere de 232% a căutărilor într-un an.

Consumatorii descoperă tot mai mult moda pornind de la o nevoie, o atmosferă sau o estetică, iar abia apoi ajung la brand.

Este o schimbare subtilă, dar importantă: brandul nu mai este întotdeauna punctul de plecare al dorinței. Uneori este rezultatul ei.

Dacă ultimele trimestre au fost dominate de schimbările de directori creativi și de întrebarea „cine conduce ce casă de modă?”, astăzi discuția este despre cine reușește să rămână relevant?

Răspunsul Lyst este clar: brandurile ce reușesc să transforme atenția culturală în cerere și să fie descoperite exact în momentul în care consumatorul caută ceva.

Iar aici apare poate cea mai interesantă întrebare pentru industria modei: mai dictează moda ceea ce vom purta sau începe să citească, aproape în timp real, ceea ce deja vrem?

Poate că viitorul modei nu este nici exclusiv în mâna designerului, nici exclusiv în mâna consumatorului.

Este în algoritmul dintre ei.

Pentru că astăzi nu mai este suficient ca o piesă să fie frumoasă, nouă sau bine făcută. Trebuie să fie relevantă în momentul în care cineva are nevoie să o descopere.

Iar Lyst Index arată, trimestru după trimestru, că moda nu mai este doar despre ce urmează. Este din ce în ce mai mult despre ce se întâmplă acum.